4 februarie 2012
hey, there!
pentru simpla plăcere a tastării, pe jumătate adormit, în zumzetul vechiului comp, uite câteva rânduri.
vagabondasem, trecusem prin gări la toate orele posibile, în câteva am coborât, bine că mi-aduceam aminte să mă urc în trenul de întoarcere.
peste tot, oameni , oameni, oameni şi, ce bine, foarte rar acum, dorinţa de a nu îi mai vedea. nu mai e o problemă, nici n-a fost vreodată; uitarea face bine, uitarea este ultima pastilă albă.
ce bine mă simt, nu am nimic de spus, ci fac tot ce am de făcut. amân uitarea.
Filed by melisandru at 10:54 PM under Diverse
Comentarii oprite